Electrolux ma invită la Cina Regala

Particip cu mare drag si emotii la invtatia Electrolux sub umbrela Passion4Cooking si anume o Cina Regala la Palatul Elisabeta impreuna cu  Principesa Margareta si 5 food bloggeri. Pentru a putea participa la acest eveniment special si unic, a fost organizata o competitie in care noi, food bloggerii am avut ocazia de a  alege una dintre retetele Principesa Margareta indicate pe site-ul Electrolux, retete care se regasesc si in Cartea Regală de Bucate, care a  iesit de sub tipar in anul 2010. Fiecare food blogger a putut sa-si aleaga numai o singura reteta din cele indicate, si sa o pregateasca intr-o maniera unica, personala si creativa.
Iata si varianta mea de:
 Sos de mango si rodii cu somon la cuptor
pentru sos (salsa):
1 fruct mango, curatat si taiat in cubulete de 1 cm
1 fir ceapa verde tocat marunt (numai partea verde)
1 lingura coacaze rosii uscate
1 lingura coacaze rosii proaspete
1 lingura vin de rodii
2 linguri coriandru proaspat
 1 lamaie verde (lime)
1jumatate ceapa rosie
2 ardei iuti
1 catel usturoi
sare, piper
pentru somon:
4 fileuri somon ( a 200 g fiecare)
1 lamaie verde (lime)
2 lingurite ulei
2 lingurite boabe coriandru macinat
2 catei usturoi pisati
pentru ornat
1 lime
foi salata verde
Pentru inceput am taiat fructul mango in cubulete de 1 cm, am tocat fin ceapa verde si coriandrul. Dupa cum spunea si reteta, daca nu gasiti seminte de rodie, adaugati 2 lingurite de ceapa rosie. Ceapa rosie va da un gust special si o culoare tare placuta acestui sos de mango. Pentru a da acel gust minunat, inconfundabil de rodie, eu am adaugat vin de rodii.  Am tocat marunt ceapa rosie si ardeii iuti uscati.

 

 

 Intr-un castron am amestecat cubuletele de mango, ceapa verde, ceapa rosie, si bobitele de coacaze uscate.
 am stors sucul de lamaie verde, l-am turnat  separat intr-un bol, in care am amestecat vinul de rodii, coriandrul proaspat tocat, ardeii iuti pisati, usturoiul pisat, sarea si piperul

 

amestecul obtinut l-am turnat peste compozitia de mango

 

Am potrivit gustul din nou de sare si piper

 

 Sosul obtinut l-am pastrat peste noapte in acest bol de sticla. A doua zi, am scos din compozitie coacazele uscate si pentru un aspect mai frumos si un gust proaspat, le-am inlocuit cu bobite de coacaze proaspete. O savoare aparte!
Pentru somon, am incalzit cuptorul la 260 grade Celsius. Intre timp am scos sosul de mango din frigider si l-am lasat sa ajunga la temperatura camerei.
intr-un bol am amestecat boabele de coriandru macinat, uleiul, sucul de lamaie, cateii de usturoi pisati, sarea si piperul

 

cu acest amestec am uns cu ajutorul unei pensule fiecare din bucatile de file de somon

 

pe o tava am pus hartie de copt si am asezat fileurile cu pielea in jos, le-am dat la cuptor pentru 13 minute. Daca doriti ca somonul sa fie mai putin patruns, atunci lasati fileurile la cuptor pentru 11 minute.
Am asezat fileurile de somon pe un pat de salata in farfuria de servit, peste care am pus sosul de mango
 boabele de coriandru macinat au dat o savoare speciala somonului la cuptor

 

iar coacazele usor acrisoare si mango parfumat au dat prospetime preparatului in sine

 

 

 un gust minunat

 

 un rafinament aparte

 

o Cina Regala!



Idei de retete pentru cura de detoxifiere

Pentru cei care au urmarit cu interes Dieta hipocalorica de detoxifiere :), revin cu cateva idei de retete care sa va ajute sa treceti mai usor prin aceasta dieta. Eh, bun! Si cum nu prea am primit feedback-uri, imi inchipui ca ori v-ati oripilat de dieta, ori ati preferat sa nu cititi postarea, ori ati citit si v-ati gandit ca “mai bine mor de foame decat sa tin dieta asta” :))). Dupa cum v-am spus, eu am tinut dieta asta de 2 ori, daca stau bine sa ma gandesc, chiar de 3 ori. Dar prima data, dieta a avut un mare impact asupra mea, in sensul bun al cuvantului. Nu am sa va spun cat am slabit, asta a fost un bonus. Dar ca sa nu va tin totusi in suspans, va zic ca da, am slabit si chiar foarte mult. Insa cu totii stim ca nu asta este ideea intr-o dieta de detoxifiere, mai ales ca fiecare organism reactioneaza in felul lui.

 

Incerc sa fac postarea cat mai scurta ca sa nu va mai torturez cu atate sfaturi , dar eu zic ca unele chestii sunt folositoare daca totusi va apucati sa tineti dieta asta.
In primul rand, vorbim despre orez. Nu este o cantitate atat de mare de consumat. Este singura sursa de carbohidrati pe care o avem in timpul acestei diete. Dupa primele 2 zile de dieta, eu nu am mai reusit deloc sa mananc intreaga cantitate de orez indicata. Rolul orezului in aceasta dieta este acela de a absoarbe grasimile din organism, de a ne face sa eliminam apa si de a ne hrani in mod sanatos. Ca si tip de orez, eu am consumat in mare parte orezul basmati, care este un tip de orez parfumat si tare usor. Atunci cand am fost in criza de timp, mi-am preparat orez prefiert pentru ca se fierbe mult mai repede si nici nu da in foc atunci cand il fierb :). Metoda mea de preparare a orezului este urmatoarea: pun orezul masurat intr-o craticioara, peste el pun de doua ori cantitatea de apa (o ceasca de orez, doua de apa), il fierb pana ce apa incepe sa “se tulbure” si capata aspect albicios (cam jumatate din timpul de fierbere), scurg orezul de apa si il trec printr-un jet de apa rece, pun din nou orezul in craticioara si peste el inca o masura de apa. Il las sa fiarba pana ce apa se elimina de tot.  In acest fel, orezul nu va capata aspectul de “terci”, iar boabele nu se vor fi lipicioase.
dimineata in general reusesc sa mananc aproape toata cantitatea de orez indicata, si in general beau cafea. In aceasta dieta cel mai mult mi-a lipsit cafeaua cu lapte :(.
As fi dat orice sa pot sa-mi beau cafeaua cu lapte. Insa am rezistat eroic si fara lapte si am baut cafeaua amara. In unele dimineti am mancat si cate 1-2 mandarine.

 

 

pe tot parcursul zilei am baut mult ceai verde cu iasomie sau ceai verde cu lamaie. Din cand in cand mi-am facut si cate un ceai de fructe uscate. Insa am baut foarte multa apa plata. Nu m-am chinuit foarte tare, ci chiar am simtit nevoia sa beau apa plata.

 

gustarea mea preferata din toata dieta a fost sucul de portocale si migdalele. Mi-am luat migdale decojite pentru ca mi-au placut mai mult. Uneori am mancat cateva bobite de fistic. In zilele cand m-am simtit in stare am baut suc de grapefruit, sau amestec de suc de portocale cu grapefruit, insa intotdeauna am baut suc stors acasa, ci nu cumparat!

 

la pranz in general am mancat legume la cuptor pregatite de seara. Mancarea me preferata au fost Ciuperci la cuptor cu condimente. 
400 g ciuperci, 1 praf sare, 1 lingurita ulei de masline, piper proaspat macinat, cateva crengute de cimbru proaspat, o cescuta apa, lasat totul la cuptor pana ce apa scade.
cam pe la sfarsitul dietei am inceput sa jonglez cu condimentele si am avut unele feluri mai exotice, dar care au fost in ton cu dieta de detoxifiere.
Curry de conopida
1 manunchi mai mic de conopida, am rupt buchetele,
le-am pus pentru 5 minute in apa clocotita cu sare,
am amestecat 1 lingurita de ulei de masline cu 5 lingurite de apa  si 1/2 lingurita de praf curry,
am amestecat aceasta pasta cu conopida si le-am dat la cuptor pana ce s-a rumenit conopida
in unele zile la pranz cand am avut timp si uneori seara am consumat supa crema de legume
 
1 dovlecel, 2 tije de telina, 1 ardei gras rosu, 3 ciuperci mari, 1 cana suc de rosii, 1 lingurita otet balsamic, 1 praf sare, piper proaspat macinat, 1 catel usturoi, crengute de cimbru
legumele le-am taiat bucati portivite,

 

le-am pus la fiert intr-o craticioara pana ce toate s-au inmuiat, le-am dat prin blender pana am obtinut un piure fin

 

am reasezat craticioara pe foc, am adaugat sucul de rosii si un pic de apa, am condimentat cu sare, piper proaspat macinat, am adaugat usturoiul pisat, otetul balsamic si cimbrul, am lasat sa mai dea un clocot
am servit

 

 dar nu am neglijat ceaiul verde, mai ales pe cel verde cu iasomie

 

 

 cand am stat mai mult pe acasa, mi-am pregatit dovlecei la cuptor cu mujdei de usturoi. O nebunie! Mancarea mea preferata! Si in acelasi stil am facut si vinete la cutpor cu mujdei de usturoi.

am taiat dovleceii feliute, am presarat sare peste, apoi cu ajutorul unei pensule de bucatarie am uns fiecare feliuta cu ulei de masline

 

 am pus feliutele intr-o tava acoperita cu hartie de copt si am dat la cutpor pana cand au inceput sa se rumeneasca, am intors feliutele si pe cealalta parte. Am pregatit si mujdeiul de usturoi cu sare si apa si am servit.

 

 

 la fel de mult mi-au placut si ciupercile pleurotus cu sos de rosii si patrunjel

 

am taiat feliuta ciupercile pleurotuls

 

 le-am calit intr-o tigaie dupa care am adaugat apa si le-am lasat sa fiarba circa 15 minute. Am adaugat o cescuta de suc de rosii, am condimentat cu sare si piper. Am lasat sa mai scada sosul. Am pus si patrunjel. Tare buna!

 

cea mai simpla mancare a fost broccoli cu usturoi. In acelasi fel puteti pregati fasole verde, conopida, …

 

adica broccoli pus in apa clocotita cu sare, lasat 5 minute, peste care pus mujdei de usturoi
atunci cand mi-a fost mai foame am servit Legume la cuptor:
zucchini, morcov, vinete, dovlecei, rosii cherry, 1 lingurita ulei de masline, sare , piper, rozmarin si 1 cescuta mica de apa, lasate la cuptor pana devin buuune!

 

 

in mod normal, as putea spune ca-mi place branza toufu, dar nu simpla, ci cu alte condimente. Nu am mancat decat o singura data branza toufu simpla.

 

 am mancat in schimb destul de multe salate, mai ales salata de varza cu marar

 

sau salata verde cu seminte si lamaie

 

nu am preferat orezul in mod special seara, insa uneori am mai mancat si orez pentru ca asa cerea dieta

 

Variante de legume sunt 1000, numai sa le pregatiti in mod sanatos si creativ. Eu insa m-am bucurat de fiecare fel de mancare in parte. Sincer va spun ca uneori, pentru mine masa era precum masa de sarbatoare! Am pretuit mancarea si legumele mai mult ca niciodata in aceste zile de dieta.
TIPS!
– gasiti o cana mai mare decat cea obisnuita din care sa beti ceai
-nu stati cu sticla de 2 l apa langa voi! Impartiti apa in 4 sticle mai mici de 0,5 l, si tineti cate 1 sticla sau 2 sticle mici pe langa voi mereu. O sticla mare de apa va va deziluziona si va va da impresia ca nicioadata nu veti reusi sa o terminati. 
-aranjati mancarea pe farfurii cat de frumos puteti! Aspectul va conta foarte mult si uneori va crea si senzatia ca mancarea are gust si mai bun!
-mancati incet si fara sa fiti stresati!
-nu mancati dupa orele 18:00!
-puneti mancarea in farfurii mai mici; veti avea senzatia ca mancati o cantitate mai mare.
-nu va infometati! ideea e sa tineti dieta de detoxifiere, nu sa va alegeti cu alte complicatii si anemii dupa 10 zile de dieta
-dupa ce terminati ultima zi de dieta nu reveniti la vechile obiceiuri! incepeti cu mancaruri usoare bazate pe legume, introduceti treptat lactatele dupa care si carnea. 
 
Mult succes!



Dieta hipocalorica de detoxifiere

 

Bine ati venit la detoxifiere! 🙂 Incep intr-o nota vesela si de buna dispozitie pentru ca orice dieta asa trebuie sa inceapa. Impartasesc cu drag aceasta experienta cu voi deoarece eu consider ca este una de bun augur.
Inainte de toate, va spun ca ceea ce gasiti mai jos sunt indicatiile unui doctor endocrinolog, ci nu o simpla dieta. Prin urmare, va rog respectati indicatiile cu strictete si veti vedea ca merita. Tratati cu seriozitate dieta pe perioada indicata si nu o transformati intr-un mod de se va tine minim 7 zile, maxim 14 zile!
Desi la o prima vedere dieta pare foarte saraca si deloc atractiva, cu timpul va veti obisnui cu ea si veti observa ca nu veti duce lipsa multor alimente pe care le consumati in mod obisnuit. Anul trecut, exact pe vremea aceasta eu am tinut aceasta dieta si m-am simtit excelent. Anul acesta am inceput din nou dieta si totul este ok.
In primul rand trebuie sa intelegem ca inainte de toate aceasta este o dieta de detoxifiere, ci nu una pentru slabit! Ceea ce urmarim noi in aceasta dieta este sa ne detoxifiem, ci nu neaparat sa slabim. Evident, daca o respectam, vom si slabi :). Desi este hipocalorica, ea totusi nu ne infometeaza si reuseste in acelasi timp sa ajute corpul sa elimine in mod natural toxinele acumulate. Fiind dieta de detoxifiere, ea nu presupune consumul de carne, oua sau lactate. Dar ceea ce este convenabil aici este faptul ca putem “jongla” cu cantitatile de legume, cat si faptul ca putem alege sa mancam ce legume dorim noi si le putem combina dupa cum simtim.
Precizez ca nu am modificat nimic din dieta de baza, ci am respectat-o intocmai. Insa la un moment dat nu am reusit sa mai mananc tot ceea ce specifica dieta si mai ales nu am mai reusit sa mananc intreaga cantitate de orez fiert indicata.
Incep prin a scrie dieta, dupa care revin cu unele precizari si cu unele “tips”-uri care m-au ajutat pe mine sa trec cu bine prin cele 12 zile de dieta.
Dimineata  (orele
7-8
) – se mananca 2 linguri de orez ( masurat nefiert) fiert in apa, fara
sare la care se pot adauga fructe de genul: mar (nu golden), kiwi, portocala,
grapefruit, ananas;

 

-o cafea fara zahar sau zaharina sau ceai verde
neindulcit

 

 
In primele zile am reusit sa mananc intreaga cantitate de orez fiert si cate 2 mandarine. Insa dupa o saptamana nu mai puteam sa mananc decat jumatate din orez. Rolul orezului in aceasta dieta este cel de a elimina apa din corp si de a crea senzatia de satietate. Daca va oripleaza ideea de orez alb simplu, puteti sa puneti in apa de fiert 2-3 firicele de sofran pentru a-i da o orezului culoare galbuie mai placuta. Cat despre tipul de orez, recomand orezul basmati care este mult mai usor si mai parfumat decat orezul normal. Este mult mai “mancabil” :).
 In diferite zile am alternat cafea cu ceai verde. Daca nu va place foarte mult ceaiul verde, va recomand ceaiul verde cu iasomie. Are un gust tare parfumat si foarte bun!  Se gaseste in ceainarii in borcane mari si il puteti cumpara la gramaj. Daca nu suportati iasomia, atunci “scapati” in ceai 2-3 bucatele de coaja de portocala sau lamaie. Vor da un gust aparte ceaiului!

 

 

Gustare I (orele
10-10,30
) – 250 ml suc de morcovi (preparat in casa, nu cumparat) sau suc
de portocala sau de grapefruit si 4-5 migdale sau nuci sau alune de padure.
 
 
Aceasta gustare pentru mine a fost precum dulciurile pentru copii!  A fost gustarea mea preferata! Mi-am facut mai mereu suc proaspat de portocale si uneori suc de grapefruit sau uneori combinat portocale cu grapefruit.
 
Pranz (orele
12,30-14
)- se consuma 3 linguri de orez fiert in apa, fara sare cu legume
crude sau fierte la aburi, ca:  broccoli,
varza, fasole verde, spanac, rosii, ciuperci, conopida, gulii, salata verde,
ceapa verde, usturoi ( orice legume in afara de cartof, fasole alba, morcovi,
masline). Se poate adauga 1 lingurita de ulei de masline eventual.
Se bea ceai de plante neindulcit sau apa plata.
 
 
La pranz cam de fiecare data reuseam sa mananc marea parte din cantitatea de orez , insa mai mereu am adaugat sare la legume. Dintre legume am mancat mult broccoli, fasole verde, ciuperci, conopida toate cu muuuult usturoi :), salata de gulii, salata verde cu putina sare, putin ulei de masline si suc de lamaie. Nu am simtit lipsa cartofului. In mare parte am pregatit legumele la cuptor, dar si uneori fierte, mai putin la abur deoarece dura mai mult pregatirea lor si nu aveam mereu timp. Atunci cand gaseam ceva timp, imi faceam cate o supa crema de legume.
 
Gustare II (orele 16-16,30) – un fruct dintre cele de mai
sus.
De multe ori am uitat de aceasta gustare :), nu am sarit peste ea intentionat.
 
Cina (orele 18-19,30) – 2 linguri de orez fiert (ca mai sus)
si 2-3 felii de branza de soia (tofu simplu sau cu legume) sau o salata verde
cu rosii sau salata de varza alba cu marar.
 
 
Toufu simplu am incercat sa mananc o data, insa nu a fost pe gustul meu. Am preferat salata de varza cu marar. Daca va place tofu, va sugerez sa il mancati cu suc de rosii si oregano, va avea un gust mai placut. Fiind vorba de salata de varza, chiar nu am simtit nevoia sa mananc orez, ceea ce nu va sfatuiesc si pe voi! 🙂
 
 
La toate preparatele se pot adauga orice fel de
ierburi-condimente, maximum o lingurita de ulei de masline si un varf de
lingurita de sare. Se consuma multe ceaiuri de plante si apa plata -2-3 l pe
zi.
Nu se mananca carne, oua sau lactate. Minimum de timp este
de o  saptamana iar maximum este de 2
saptamani.
 
La legume am adaugat mereu cimbru, rozmarin, oregano, piper, marar, patrunjel si muuuult usturoi :).

 

Este foarte solicitant si destul de greu de tinut dar
da rezultate

 

 
Scurta si simpla, nu? 🙂
Va marturisesc ca la inceput mie una mi s-a parut tare ciudata reteta, dar m-am obisnuit repede cu ea. Am totusi unele prietene carora le-am dat reteta asta si nu au putut sa o tina pentru ca nu suportau orezul fiert simplu! Mie mi-a placut insa orezul dintotdeauna asa, ca nu am probleme cu el. Ce mi-a fost mie insa greu, a fost sa respect orele indicate de masa. In weekend, fiind obosita am dormit mai mult, asa ca a trebuit sa decalez un pic orele de masa. Anul trecut am tinut dieta 12 zile. As fi dorit sa tin 14 zile si as fi reusit cu brio insa incepusem sa am unele crampe musculare din cauza lipsei de proteine din alimentatie. Asa ca primul semn ca este cazul sa va opriti cu dieta ar fi durerile musculare aparute la nivelul mainilor si picioarelor. Anul acesta sunt la a 9-a zi de dieta si totul este ok, nu simt durere in muschi.
Pe perioada dietei nu va recomand exercitii fizice intense, ci doar plimbari lungi si miscari usoare. Corpul este si asa destul de “revoltat” pe noul tratament la care l-am supus. Daca suneti fire sportiva si faceti foarte multa miscare in fiecare zi, atunci nu aveti probleme.
Buuun, acuma ca am spus toate acestea, scrieti-mi feedback-ul vostru. Vreau pareri serioase, nu gluma! :)) Daca aveti intrebari si nelamuriri, stiti unde ma gasiti :). Revin in postarea urmatoare cu alte ponturi ca sa treceti mai bine peste zilele de dieta si cu cateva retete de mancaruri preparate de mine in perioada dietei.
Atentie deci! Tratati cu mare responsabilitate aceasta reteta si nu va infometati! Nu trisati si nu consumati alimentele interzise!
Mult succes!
Revin curand! 🙂



Maramures

 

Bine v-am regasit! M-am intors pe blogul meu drag. Am lipsit motivat din lumea virtuala si va marturisesc ca la un moment dat m-am gandit chiar sa ma retrag in lumea reala si sa parasesc acest blog. Vara aceasta pentru mine a fost una speciala. Pe cat de multe bucurii mi-a adus, pe atat de multa durere mi-a lasat in suflet. Am realizat ca toate lucrurile in viata au un sens si ca nimic nu este intamplator, iar daca Dumnezeu ne face mai fericiti sau mai tristi, inseamna ca ne pune la diferite incercari. Acum sunt bine, am ridicat fruntea sus si merg mai departe. Mi-am refacut complet sufletul plecand prin tara tocmai in Maramures. O incantare! M-am simtit atat de bine acolo incat m-as intoarce acolo oricand pe meleaguri maramuresene! Iata pe unde am fost eu:

Cascada Cailor
este cea mai mare cascada din Romania. Este atat de frumoasa incat iti taie rasuflarea! Despre ea se spune ca isi are numele de la o legenda care spune ca o herghelie de cai salbatici care pasteau in jurul cascadei a fost atacata de un urs. Pentru a scapa de acesta, caii au cazut in prapastia ce adapostea cascada. Legenda sau nu, cascada insasi este de o frumusete rara!

 

 

 

Se ajunge la cascada pe drum accesibil pornind din Borsa si urcand cu telescaunul, cam 15 minute.

Apoi se face un drum prin padure, ce se parcurge cu piciorul. In maxim 30 de minute ajungeti la minunea asta:

 

 

 Mocăniţa

 

Pentru mine, calatoria cu Mocanita a fost unica. Imediat ce m-am urcat in trenuletul tras de Mocanita, m-am simtit aruncata intr-o era trecuta, uitata intr-un colt al istoriei. Mocanita pleaca din gara ei speciala din Viseu de Sus dimineata in jurul orei 9 si parcurge un drum de 60 km prin Valea Vaser in Parcul Natural Muntii Maramuresului. Turul complet (dus-intors) dureaza in jur de 5 ore, insa merita!

 

 

 

 

Odata cumparate biletele pentru Mocanita, va puteti sui in orice vagon caci nu sunt locuri numerotate. Daca nu prindeti loc pentru trenuletul de ora 9, mai este si un al doilea tren care pleaca 20 de minute mai tarziu. Deci ziua nu e pierduta! Exista parcare amenajata, deci puteti parca acolo cu incredere. Personalul dragut va da toate detaliile de care aveti nevoie, iar atunci cand cumparati biletele, puteti gasi pliante si date despre traseu, in mai multe limbi straine.

Odata plecata, Mocanita merge incet si tacticos cu 10 km la ora, spre deliciul caltorilor care pot face poze si pot admira peisajele ce-i asteapta.

 

 

 

Mocanita va face pe drum cateva opriri pentru a fi alimentata cu apa, iar calatorii isi pot trage sufletul si mai pot face cateva poze. Multe discutii se poarta si cu mecanicul locomotivei care le spune lucruri foarte interesante.

 

Odata ce se pune in miscare, Mocanita se face auzita prin semnalul ei specific ce te asurzeste. Calatorii isi reiau locurile lor in vagoane, iar calatoria continua.

 

Pe parcursul calatoriei apar si controlorii, imbracati in uniforme. Vorbesc in general 2-3 limbi straine, sunt politicosi si amuzanti.

 

 

 

 

 

 

 

Odata ajunsi la destinatie, toti coboara istoviti din Mocanita si se prabusesc pe bancutele din busteni frumos amenajate.

 

Calatorii pot lua o gustare calda, cafea si racoritoare la barul special amenajat, sau pot sa-si serveasca pranzul lor adus in desaga. Tot aici se poate degusta Cafeaua Mocanita-cafea cu horinca! Cafeluta mea a fost doar cu lapte, fara alcool. 🙂

 

Odata ce Mocanita se face iar auzita, toata lumea se imbarca in vagoane. Se va intoarce in Viseu de Sus pe acelasi drum, in jurul orelor 16:00. A doua zi de dimineata vor urma alti calatori, oare cati?

Noi am stat la o pensiune de 2 margarete in Poienile Izei, un loc mult iubit de Dumnezeu. Atata verdeata si liniste, iar oamenii sunt mai mereu la munca, rar ii vezi stand pe marginea drumului sa discute. Umbland pe drumurile care serpuiesc catre Poienile Izei, am dat peste casa unui mester olar.

 

Mesterul da viata lutului, transformandu-l in vase de lut, dupa ceramica dacica. Odata ce ia forma, oalele sunt puse la uscat cam 7-8 zile, dupa care sunt puse la cuptor. Aici tehnica coacerii oalelor este una speciala, caci dupa cum spunea mesterul, cuptorul este incins numai cu lemne de brad, deoarece lutului ii place numai rasina. Numai mesterul stie cand cuptorul este incins, se ghideaza dupa instincte si dupa ochi. Cand ochiul recunoaste jarul, atunci oalele pot intra in cuptor.

 

 

 

 

 

 Mănăstirea Bârsana

 

Un loc atat de frumos incat iti vine sa plangi! Este atat de multa liniste incat poti auzi pana si glasul Domnului daca vrei sa-l asculti.

 

 

 

 

 

Aleile sunt foarte curate si sunt strajuite de multe straturi de flori. Muscate atarna la geamurile chiliilor.

 

 

 

 

Muzeul din curtea manastirii gazduieste icoane foarte vechi pe care nu le putem fotografia. Insa la etaj se afla icoane pictate pe sticla, stergare, diferite obiecte din lemn, cruciulite, icoane pictate pe lemn, toate lucrate manual.

 

 

 

Biserica Peri

 
Situata in apropierea localitatii Sapanta, Biserica Peri ste cea mai inalta biserica de lemn din Europa. Turla sa impresionanta de aproape 78 de metri depaseste inaltimea Statuii Libertatii din New York.

 

Se poate urca la baza turlei pe niste scari confectionate din busteni grosi sculptati.

Cimitirul vesel de la Săpânţa


se afla in centrul comunei, la biserica parohiala si cuprinde peste opt sute de monumente de arta populara, cu o infatisare si semnificatii cu totul aparte.

Cimitirul dateaza din anul 1935 si este opera renumitului sculptor, pictor si poet popular Ioan Stan Patras. Langa cimitir se afla si muzeul ce ii poarta numele.  Mesterul Patras a faurit din lemn cruci funerare, intr-o maniera cat se poate de originala, reusind, prin lucrarile sale, sa alunge tristetea si intunericul pe care le aduce moartea. El a inlaturat dramatismul, a ironizat moartea cu umor, punand accent pe triumful vietii.

Crucile sunt vopsite in nuante de albastru, deja denumit “albastru de Sapanta”. Fiecare epitaf de pe cruci descrie in versuri cu note de umor, momente din viata celui raposat. Renumita a ramas si aceasta cruce cu epitaful ce descrie “tensiunile” dintre un om si soacra lui.

Biserica din lemn din Budesti-Josani


a fost construita in 1643 din lemn de stejar, ca lacas de cult al parohiei Josani din Budesti, si poarta hramul Sfantului Nicolae. Turla cea mare este inconjurata de 4 turle mai mici, ceea ce simboliza in acele vremuri ca biserica avea drept de judecata.

Biserica gazduieste felurite icoane foarte vechi pictate pe sticlasau pe lemn, un manuscris de la 1648, numeroase carti de cult, dar si o parte din camasa de zale atribuita haiducului Pintea Viteazul. Deoarece lucrurile din aceasta biserica sunt atat de valoroase, biserica este in general inchisa, dar se poate vizita. La intrare sunt 2 numere de telefon la care se poate suna pentru a solicita vizita in incinta bisericii.

Tot in aceasta biserica am gasit si aceasta cutie in care se afla un trunchi de copac. Femeia care primea vizitatorii in biserica ne-a spus ca in anul 1992 un profesor s-a dus in padure la taiat de lemne. In interiorul unui trunchi de copac a gasit imaginea acestei cruci. A considerat ca este un semn de la Dumnezeu si a adus-o asa cum se vede pentru a sta in biserica.

Muzeul Satului Maramures


a fost construit in anul 1981, muzeul se afla la intrarea in orasul Sighet. Creeaza impresia unui sat tipic maramuresean, cu ulite drepte si intortocheate care duc spre biserica din sat.

 

 

Nu toate incaperile se pot vizita, insa cele care sunt deschise, gazduiesc stergare lucrate manual, vase pentru apa, oale si polonice, unelte de lucru si multe altele.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La orele 12:00, ocazional se da drumul la moara de apa ce se afla in afara muzeului satului

 

 

 

 

 

Pensiunea-păstrăvărie Alex

lihniti de foame dupa atata vizitat, pe drumul ce duce catre Mara, am poposit la aceasta pastravarie. Este ca o oaza aparuta la marginea soselei.

La intrare ne asteapta un robinet natural de apa, iar pe o buturuga se afla sapun si servet.

 

poposim in restaurantul deschis care se afla exact peste iazurile cu pastravi. Pe luciul apei inoata lenes niste rate..

 

Suvoiul apelor mai ca te asurzeste, insa te racoreste cu siguranta!

pana admiram imprejurimile, bucatele se si aseaza pe masa! Pastrav la gratar, pastrav prajit, acompaniat de sos de smantana cu usturoi (specialitatea casei) si un pahar de vin alb. Delicios! Am mai fi luat cate o portie!

In ziua aceea restaurantul nu a facut desert, asa ca ne-am mai alinat dorul de dulce cu un capuccino.

 

Tot auzind de ciudatenia de pe drumul catre Cavnic, am zis si noi sa mergem sa vedem cu ochii nostri. Un deal destul de abrupt, vizibil cu ochii. Cobori dealul, opresti masina merge inapoi la deal singura. Sincera sa fiu, cred ca de fapt sunt mai multe dealuri, caci noi in prima zi am nimerit un alt deal care ni s-a parut noua a fi mai abrupt a pornit singura.
A doua zi ne-am dus insotiti de niste prieteni care ne-au dus la un alt deal si mai abrupt ca cel precedent fel! Masina a pornit singura inapoi! Am mers la pas pe deal, m-am uitat, l-am cercetat…

 

daca masina urca singura la deal, atunci si apa ar trebui sa urce. urcat! Am turnat pe sosea 2 litri de apa. Apa in loc sa mearga la vale, sau macar in laturi catre santurile de pe marginea drumului, ea a inceput sa siroiasca catre deal.

Am cercetat locul in toate felurile si in toate rostogolit  sticla plina cu apa de 2 litri la vale, s-a rostogolit, s-a oprit si apoi s-a intors catre mine, care eram in deal. Desi initial am zis ca este iluzie optica, faptul ca de fapt ceea ce noi este deal, de fapt este vale si invers, tot nu ne-am putut lamuri.

 

Si pe cand ne miram toti de dealul ala, vine de la vale un camion. Iata-l:
Iluzie optica sau nu, legenda, miracol, vrajitorie, magie, blestem sau binecuvantare? Eu una nu am putut deslusi. Cine cunoaste mai bine sau stie, sa-mi explice si mie. 🙂
Acesta este Maramuresul pe care eu l-am descoperit. Ar mai fi fost multe de vazut, dar timpul era asa de scurt. Cu siguranta ma voi intoarce in acest loc minunat care pe mine m-a cucerit. Am avut parte de zile minunate, am cunoscut oameni frumosi si cu sufletul curat

 

am simtit inima Maramuresului…
Calatoria mea nu s-a incheiat aici, urmeaza un al doilea episod cu Turda, Jibou si Sibiu. 🙂
Sper ca v-a placut calatoria mea in Maramures la fel de mult cum mi-a placut si mie!



Belgia 2011-Bruxelles

Calatoria aceasta in Belgia a zicem ! N-am planuit-o de mult timp, s-a intamplat si atat! 🙂 Astern aici niste ganduri pentru mine si pentru cei ce doresc sa le citeasca. A fost un adevarat maraton, adica am dedicat cate o zi fiecarui loc de vizitat, a fost obositor, dar foarte frumos. In primul rand, pentru cei care inca mai fac greseli asa ca mine 🙂 sau care pur si simplu omit,  inainte de a pleca de acasa intr-o calatorie, NU UITATI! : verificati meteo pentru tara respectiva , 2. interesati-va ce mancaruri specifice, sau ce restaurante pentru a servi o masa decenta exista in tara respectiva. Eu una nu m-am interesat nici de una nici de alta si cel putin pentru prima chestie, adica cea meteo, era sa fac depresie! Pentru ca nimeni nu mi-a spus si mie ca in Bruxelles (si prin orasele invecinate, sau chiar tarile invecinate) vremea este precum cel mai rasfatat copil din cate s-au vazut!

 

Sa luam spre exemplu, o zi normala, ziua de sambata. Dimineata la ora 08:00 ! o tine asa vreo 2 ore, cat sa te enerveze si sa zici ca ti-a stricat ziua intreaga! Cand iesi afara cu umbrela, cizme de cauciuc si soarele! Ti se face cald, geaca nu! Stai asa, pune geaca pe tine inapoi ca bate un vant de-ti zboara parul din cap! (Norocul meu ca mi-am luat geaca, asa intr-o doara…!)Ok, hai ca acum e mai bine, oricum, peste 5 minute ploua torential si apoi nu stii ce vreme mai vine dupa aceea. Intr-un cuvant, mi-a stricat jumatate din buna dispozitie vremea asta! N-am apucat, dar data viitoare sigur ma uit la stirile meteo de acolo, sunt tare curioasa, cum prezinta ei vremea?? Pe ore? Ca pe zile sigur nu merge! 🙂 A, da! Si n-am stiut pana am ajuns acolo ca soarele rasare 5:27 AM si apune PM! Fie vara fie iarna! Lucrul asta mi-a mai redus un pic din depresia provocata de vremea capricioasa :). Am ramas uimita cand am vazut ca la 22:30 PM inca mai era lumina naturala. Deci aici sigur se face economie la curent electric. Ceea ce-mi aduce de soarele rasare la 4:47 AM si apune PM! Fie vara fie iarna! Bezna rau la ora 20:00! 🙂

Ca o prima parere, orasul Bruxelles mi s-a parut un oras un pic ciudat. Cu multe cladiri extrem de mari si pline de fier si sticla, in care nimeni nu lucreaza. Mult mai civilizat ca la noi, bineinteles, si mai curat. Am gasit si unele strazi mai murdare si cu gropi, insa asta a fost pe alocuri.

Oamenii sunt extrem de relaxati, respectuosi si amabili si fac eforturi ca sa vorbeasca engleza cu strainii. Noi totusi ne-am inteles cu ei in franceza, mai rau era cand ne vorbeau flamanda, caci holbam ochii mai rau ca la stafii :). In acest oras, foarte mult este incurajat transportul in comun si mai ales mersul pe bicicleta. La orice colt de strada exista centru de inchiriat biciclete pe care poti sa le inchiriezi si o saptamana.

 

Prin urmare, masinile sunt mai putine, iar aerul este foarte curat si respirabil. Metrourile, autobuzele si trenurile vin foarte des, sunt punctuale si circula pana seara tarziu. Ca si in alte orase europene, metroul de aici mi-a creat un mare dezgust! Pe culoarele metrourilor, pe langa faptul ca sunt mult mai multi cersetori ca la noi, culoarele toate miros infernal a urina si sunt pline de gunoaie, desi am vazut ca de multe ori unele culoare se spala cu furtunul de apa. Nu insist mult asupra acestui lucru, dar mentionez ca uneori preferam sa merg pe jos decat sa mai intru la metrou din aceasta cauza!
In schimb parcurile sunt numeroase, mari si foarte curate, lucru ce-i indeamna pe multi la miscare si sport.

 

 

Cat am stat aici, chiar am simtit aer curat si liniste!

Centrul vechi al orasului este o mica bijuterie bine pastrata in inima Bruxelles-ului

cu magazine mici si cochete si ciocolaterii! Pentru cine nu a fost inca pe aici cateva poze ca sa-si faca o mica idee!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

si lista poate continua…

Eu, care nu sunt atat de innebunita dupa ciocolata, tind sa ma razgandesc cand vad acesti oameni cata dragoste pot scoate dintr-un bob de cacao.
Si dupa atata vaz de ciocolata ni s-a facut o foame teribila! Am gasit restaurante frumos aranjate si cu chelneri iesiti din cale de amabili (sau poate doar falsi), dar multe goale, probabil ca isi asteptau turistii la masa.

 

Aici intervine greseala facuta inainte de a pleca de acasa, adica sa nu caut nici ce mancaruri traditionale sunt aici si nici restaurantele unde poti manca decent. Asta pentru ca la un moment dat, dupa ce am ajuns acolo, am vazut in cartofii prajiti un adevarat sport national! Peste tot, cartofi prajiti, fries, frittes! Ei si cu ocazia asta, sotzul, mare fan de cartofi prajiti de altfel, a revenit la obiceiuri culinare mai bune, caci arsurile stomacale provocate atunci si le mai aminteste si acum :).
A, si ca sa nu uit, sportul national al cartofilor prajiti este dus la extrem intr-un muzeu dedicat acestora! Iata-l in toata splendoarea sa! Am gasit acest muzeu atunci cand ne plimbam prin Bruges. Nu am vizitat muzeul, insa ceva sigur se prajea caci mirosea de la intrare a cartofi prajiti. Cine l-a vizitat sa-mi spuna si mie cum a fost.

N-am putut insa sa ratam minunatele gaufre care ne-au mai incalzit sufletul un pic 🙂 Prima data am ales gaufre cu topping de ciocolata, capsune si frisca. O bunatate!

Daca ati fi vrut alte topping-uri, va puteati alege de aici:

sau de aici

pe mine m-ar fi bucurat si aceste mici delicatese, data cand am trecut pe acolo ploua infernal si nu m-as fi atins de nimic, iar a doua oara cand am trecut pe acolo am uitat pur si simplu sa-mi iau 🙂

Cele mai bune gaufre pe care le-ati putea manca le gasiti langa Manneken Pis-Piciul care face pipi. Cine este el? Mai multe in urmatorul episod 🙂 Pana atunci va las sa respirati un pic de aer curat in gradina botanica din Bruxelles.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 




Un an de blog! Happy blogging day!

Wow! a trecut deja un an? Parca mai ieri a aduc aminte cat de multe emotii am avut cand am scris primele randuri in acest stiam cu ce sa incep, cum sa fac si ce ar trebui sa spun. Mai ales ca toata noaptea bunghisem la template incercand una si alta, fel de fel de fine, cred ca stiti si voi cum este :). Ideea de a-mi face un blog mi se parea de-a dreptul imposibila!EU? sunt in stare sa fac asa ceva! N-am ce scrie, n-am ce arata lumii, nu, nu si nu! Dar sincera sa fiu, am luat decizia zile! Dupa cele 2 zile de framantari m-am trezit cu o prima postare pe blog si muuuulta ceatza in jurul meu! :):)
Prima postare a fost reteta mea de suflet Pui Gongbao (pui cu alune) 宫宝鸡丁, o reteta scrisa cam stangaci si cu poze tare uratele. De fiecare data cand vad reteta asta la mine pe blog ma gandesc sa inlocuiesc pozele cu altele, insa in final nu cred ca am s-o fac pentru ca mereu imi aduce aminte de primii fiori ai primei postari :)).

Incetul cu incetul am pus pe acest blog 105 postari, am 193 de prieteni care ma urmaresc, iar pe Facebook am 572 de prieteni. Nu spun ca sunt multi sau putini, ci doar stiu ca este o realizare. Desi initial imi propusesem sa postez numai retete cu mancare chinezeasca, sa povestesc din patzaniile mele in China si sa strecor printre randuri o mica parte din cultura chineza, nu m-am putut abtine sa nu pun si unele retete de prajiturele, fursecuri sau torturi. Apropo, cu aceasta ocazie mi-am dat seama ca am facut o adevarata pasiune pentru fursecuri! :).

Insa pe acest blog, cele mai cautate sunt retetele chinezesti. Iar reteta care a avut cel mai mare succes a fost si este Furnici in copac .

 

Intr-o doara am postat si General Tso’s Chicken, o combinatie perfecta de gusturi dulce-acrisor-iute, reteta care se pare ca a fost destul de mult accesata.

Iar intr-o zi m-am decis sa scriu cateva cuvinte despre cum se prepara mancarea chinezeasca in postarea Cum sa gatim mancarea chinezeasca perfecta. Sper ca ceea ce am scris acolo in acea postare sa va fi fost de folos, si acea postare este printre cele mai cautate. Mai am in plan sa scriu cateva articolase despre China si cultura chineza, sper sa va fie de folos si acelea. Apropo: care a fost cea mai cautata si mai comentata reteta a voastra? Ati avut vreo intamplare amuzanta sau ciudata legata de blogul vostru? Eu una am descoperit cu bucurie ca unul dintre bloggerii pe care ii citeam a fost coleg de scoala generala cu mine! Mi-am dat seama abia acum vreo 1 luna de zile! :))
In acest an de blog am descoperit lucruri minunate, prieteni virtuali, multa caldura si iubire din partea unor oameni minunati! Va multumesc ca ati avut atata rabdare sa ma urmariti, pentru toate sfaturile pe care mi le-ati dat si pentru comentariile frumoase. Va multumesc ca imi sunteti alaturi si ca existati!
Si cu ocazia primului anisor de blog am pregatit un tortulet de lamaie cu menta si bucatele de ciocolata. Va invit la o feliuta si promit sa revin cu reteta in cateva zile.
Va imbratisez pe toti cu drag!

 

 

daca v-a placut, mai poftiti o feliuta! 🙂

 

Enjoy!