Fursecuri de catifea

10
929
Le-am numit asa pentru ca sunt fine, delicate, fragede si rezista mult timp. Sunt de fapt o versiune imbunatatita a prajiturelelor numite “Caise” care aveau mare succes acum vreo 20 de ani (n-am facut niciodata acele “caise” doar am vazut cum se fac).
Am folosit:
250g faina
1 ou
70 g unt
130 g zahar
70 ml. lapte
1 lingurita amoniac
2 pliculete vanilie
1 varf lingurita sare
intr-un castron am amestecat ingredientele uscate, adica faina, amoniacul si sarea, iar intr-un alt castron
am mixat bine de tot untul cu zaharul si un pliculet de zahar vanilat
am adaugat si oul
am continuat sa mixez, apoi am adaugat laptele
apoi a urmat faina amestecata cu amoniacul si sarea
am obtinut un aluat destul de moale care mi-a dat un pic emotii, caci mi s-a parut prea moale, asa ca am decis sa-l pun la frigider sa vad apoi cum se prezinta, gandindu-ma ca o sa mai adaug faina daca este nevoie (de fapt, imi era teama sa nu iasa fursecurile prea tari)
am lasat aluatul la frigider vreo 2 ore, a rezultat un aluat usor lipicios, dar la modelat m-am ajutat un pic de faina
 Am incins cuptorul la 180 grade Celsius
din aluatul asta am format bilute cam de marimea unei nuci si le-am pus in tava de copt cu ceva distanta intre ele
le-am lasat la copt 20 de minute, avand grija sa nu prinda culoare bruna pe margini sau pe suprafata lor
dupa ce s-au racit complet, le-am trecut usor prin solutia asta rosie 🙂 adica sirop Grenadine, il aveam prin casa si nu stiam ce sa fac cu el, in plus nici nu vroiam sa le trec prin colorant alimentar, chit ca licoarea asta are colorant mai mult decat imi inchipui eu 🙂
in cateva secunde s-au colorat
apoi le-am trecut imediat prin amestecul de zahar si zahar vanilat (un pliculet de zahar si 6 linguri de zahar simplu)
si cam asa au aratat la final

 

micute
pufoase
delicioase!
data viitoare am sa le mai fac
dar ma gandesc prin ce solutie sa le mai trec, sa le mai dau si alta culoare 🙂
Spor la mancat! 🙂
Previous articleSnickerdoodles-fursecuri cu scortisoara
Next articlePătrăţele de zăpadă
Andreea
Povestea Andreea’s Chinesefood a început din dragoste pentru limba chineză, cultura și mâncarea chinezească. În cei doi ani petrecuți în China, am gustat zeci de preparate chinezești care mi-au încântat papilele și m-au făcut să îmi doresc să aflu ce arome și savori se ascund într-un bol de mâncare. Așa m-am hotărât să intru în bucătăriile restaurantelor din China și să privesc bucătarii când îmi gătesc mâncarea. În acest fel am cunoscut multe din secretele bucătăriei chinezești și m-am îndrăgostit iremediabil de arta culinară chineză. Vă aștept aici cu povești, tradiții și delicii chinezești, cu iubire și pasiune pentru gătit!

10 COMMENTS

  1. Lilly, eu am mare febra, cred ca o sa creasca si mai mult zilele astea:) caci m-am horarat pana in Ajunul Craciunului sa postez in fiecare zi cate o reteta de biscuiti :D.

  2. Draga Cafeluta, Monin chiar e super, nu ma asteptam, am incercat un fursec si cu sirop de menta, nu e la fel de colorat, a iesit un verde palid si tare urat, curacao n-am, (dar m-am gandit si la ala), iar de violete…n-am auzit! 🙂

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

5 × 1 =