Prajitura cu migdale si ciocolata cu rom

32
1429
Toata lumea stie ca atunci cand te duci in vizita, este frumos sa duci un cadou gazdei. Cum noi ne-am dus la niste prieteni mai apropiati si nu am avut timp nici sa luam un cadou, m-am gandit ca o prajiturica rapida cu ceva ciocolata si migdale nu ar strica :). Dar ca sa fie mai speciala, m-am riscat sa pun in ea ciocolata cu rom, si eu zic ca nu am gresit. Ce mai tura-vura, eu zic sa dam drumul la reteta! 🙂
150 g unt
200 g zahar
2 oua
200 g migdale decojite
250 g faina
5 linguri lapte
3 batoane ciocolata ROM
1/2 plic praf de copt
4 picaturi esenta de rom
4 picaturi esenta migdale
1 praf sare
iar
pentru decor:
50 g migdale nedecojite
zahar pudra
 punem in blender migdalele decojite

 

si le transformam intr-o pudra fina de migdale, amestecam faina cu sarea si praful de copt

 

tocam batoanele de ciocolata in bucati

 

 spumam untul moale cu zaharul

 

adaugam pe rand ouale dupa care esenta de migdale si cea de rom
incepem si punem cate o lingura de lapte

 

alternand cu amestecul de faina, migdale si praf de copt

 

amestecam bine toate ingredientele
turnam jumatate de compozitie intr-o tava sau o tava rotunda (eu am avut o forma de carton draguta, cu diametrul de 20 cm)

 

 

asezam peste ea bucatile de ciocolata rom

 

dupa care turnam si restul de compozitie; tocam migdalele decojite

 

le presaram deasupra prajiturii
am ales migdale nedecojite pentru ca m-am gandit ca vor da o culoare mai frumoasa prajituricii in final
dam prajturica la cuptorul incins pentru 35-40 de minute sau pana trece testul scobitorii

 

stingem flacara cuptorului si lasam prajiturica sa se raceasca incet in cuptor, dupa care o scoatem si o lasam sa se raceasca complet. Eu nu am lasat-o in cuptor sa se raceasca deoarece m-am grabit, si iata, s-a crapat pe mijloc 😀

 

trecand si peste aceasta mica problema :), v-am zis, era prajturica pentru niste prieteni apropiati, asa ca am putut sa o duc si asa crapata 🙂

 

o pudram cu zahar

 

si o servim

 

sau o ducem la prieteni 🙂

 

 

 poze cu feliuta de prajiturica nu am, dar credeti-ma pe cuvant ca a fost buna! 🙂

 

 

daca va place romul si ciocolata cu rom, atunci eu zic ca o sa deveniti fan al acestei prajituri

 

 sper sa va placa

 

Enjoy!
Previous articleVita picanta cu taitei chinezesti
Next articlePainica cu ceapa verde 芝麻葱油大饼
Andreea
Povestea Andreea’s Chinesefood a început din dragoste pentru limba chineză, cultura și mâncarea chinezească. În cei doi ani petrecuți în China, am gustat zeci de preparate chinezești care mi-au încântat papilele și m-au făcut să îmi doresc să aflu ce arome și savori se ascund într-un bol de mâncare. Așa m-am hotărât să intru în bucătăriile restaurantelor din China și să privesc bucătarii când îmi gătesc mâncarea. În acest fel am cunoscut multe din secretele bucătăriei chinezești și m-am îndrăgostit iremediabil de arta culinară chineză. Vă aștept aici cu povești, tradiții și delicii chinezești, cu iubire și pasiune pentru gătit!

32 COMMENTS

  1. Tare-mi place !! asta cu prietenii nu tzine, ca la mine n-ai venit ;)) De unde ai luat forma??? Cat despre dulcegarie ti-au iesit superbe pozele!! arata mai mult decat apetisant!! pupici

  2. Gaby, multumesc! Sa stii ca vin si la tine, fac o prajiturica d-asta si pentru tine, sper sa nu se mai crape de data asta 🙂 Dar nu cumva stai cam departe de mine? 🙂 Mai bine o trimit prin posta.

  3. Adela, sa stii ca am avut mari emotii cu aceasta prajiturica pentru ca nu stiam cum o sa se comporte ciocolata in ea, dar m-am linistit imediat ce prajiturica a fost taiata.

  4. Sarah, daca stateai mai aproape veneam si la tine cu o prajiturica d-asta :). In general cand ma duc la prieteni, indiferent daca le duc vreun cadou sau nu, fac si ceva dulce pentru ei.

  5. Anto, o sa fac o dulcegarie d-asta si pentru voi cand vin la tine :). Sa stii ca trebuie sa ma duc la curs, ca sunt varza la fotografiat! 🙂 Forma am gasit-o la Daiso. Am vazut ca mai aveau si zilele trecute, dar nu mi-am mai luat. Puuuup!

  6. Cat, prietenii au fost intr-adevar surprinsi! Cand am ajuns la ei cu prajiturica mai era un pic calda. Nici nu au asteptat sa se raceasca de tot! Au sarit pe ea de cum am adus-o! 🙂

  7. Ana dear, fac prajiturica d-asta si vin si pe la tine. Pana la Craciun ajung, nu? :)) Nu de alta, dar mai am de livrat si pe la alte fete, ia uite ce de invitatii am primit mai sus! :)))))

  8. Buna,Andreea!
    Prajitura arata absolut uimitor si sunt sigura ca are un gust divin!Ca toate celelalte retete ale tale,de altfel.Maine sau poimaine as vrea s ao incerc si eu.Am totusi o curiozitate:forma aceea dragalasa de carton nu ai tapetat-o cu nimic din cate vad….daca nu am o forma de carton o voi tapeta cu hartie de copt sau cu unt(am auzit ca e mai bine cu hartie)?
    Si ce s-a intamplat cu forma aceea de carton?Adica in interior este la fel ca si inainte,nu?
    Multumesc anticipat.
    Scuze pentru multele intrebari,dar vreau sa imi iasa cat mai bine(este pentru o ocazie speciala).

    Mult succes in continuare.Pupici!:*

  9. Buna Raluca! Eu am cumparat aceasta mica forma de la un magazin japonez, Daiso. Este o forma dintr-un fel de carton, destul de subtire, deci este forma de unica folosinta. Fiind de carton, nu prea am avut cum sa-i pun hartie de copt sau sa o ung cu unt. Am pus prajtitura special in acea forma de carton ca sa nu mai fie nevoie sa-mi recuperez farfuria dupa aceea. Dar daca nu ai astfel de forma de carton si ai forma din aceea normala de metal, atunci neaparat trebuie sa ungi forma cu unt. In general, eu ung forma de metal cu unt si tapetez numai fundul ei cu hartie de copt. Mult succes!

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

fourteen − 2 =